*
 • Contact *
*
*
*
*Curtea de Apel Pitesti
*Tribunalul Arges
*Judecatoria Pitesti
*Judecatoria Curtea de Arges
*Judecatoria Câmpulung
*Judecatoria Topoloveni
*Judecatoria Costesti
*Tribunalul Specializat Arges
*
Site-uri utile  • FAQ
*
*
*
Justiție Argeș - codul deontologic al magistratului
 
• Dispoziții generale
• Cap.I - Independența Justiției
• Cap.II - Promovarea supremației legii
• Cap.III - Imparțialitatea magistraților
• Cap.IV - Exercitarea îndatoririlor profesionale de serviciu
• Cap.V - Demnitatea și onoarea profesiei de magistrat
• Cap.VI - Activități incompatibile cu calitatea de magistrat
• Cap.VII - Dispoziții speciale pentru magistrații procurori
 

Art. 1: Justiția ocupă un loc esențial în orice societate fundamentată pe principiile statului de drept, iar magistraților le aparține o putere și, corelativ, o responsabilitate cu totul specială. În exercitarea acestora, în raporturile cu justițiabilii, cu ceilalți participanți la activitatea de judecată, cu societatea în ansamblul său, a cărei încredere în independența și corectitudinea justiției este prioritară, magistraților le revin drepturile recunoscute prin lege și obligații reglementate, de asemenea prin lege.

Art. 2: Rolul Codului deontologic este acela de a formula standarde de conduite magistratului pentru ca aceasta să fie conformă cu onoarea și demnitatea profesiei sale.

Art. 3: Respectarea standardelor de conduită prescrise de Codul deontologic este evaluată de către organele competente, potrivit legii, să intervină în desfășurarea carierei profesionale a magistraților. Încălcarea acestor reguli poate conduce la angajarea, potrivit legii a răspunderii disciplinare numai în ultimă instanță, atunci când gravitatea sa o impune.

Art. 4: Prezentul Cod este deopotrivă aplicabil tuturor magistraților, cu excepția dispozițiilor Capitolului VII, care se aplică numai magistraților procurori.

 

Art. 5: Magistrații sunt obligați să apere independența justiției nu ca pe un privilegiu care le-ar aparține, ci ca pe o garanție pentru societate, fără de care aceasta nu ar putea exista ca o societate democratică, organizată pe principiul supremației dreptului.
Ei trebuie să-și exercite funcția cu obiectivitate și imparțialitate, având ca unic temei legea și principiile generale ale dreptului, fără a da curs presiunilor și influentelor exterioare.
În desfășurarea oricărei activități, magistrații trebuie să aibă un comportament care să nu pună în nici un caz în pericol încrederea în independența lor.

Art. 6: Magistraților le este interzis să facă parte din partide politice sau să desfășoare activități publice cu caracter politic. Ei pot participa la reuniuni publice numai în măsura în care nu își exprima în acest cadru convingeri politice.
Magistrații nu pot milita pentru aderarea altor persoane la o formațiune politică, nu pot participa la colectarea fondurilor pentru formațiunile politice și nu pot permite folosirea prestigiului sau a imaginii lor în astfel de scopuri.
Magistrații nu pot să acorde nici un fel de sprijin unui candidat la o funcție publică cu caracter politic.

Art. 7: Magistrații trebuie să utilizeze toate mijloacele aflate la îndemâna lor pentru ca participarea la viața activă politică a rudelor lor apropiate să nu le afecteze imparțialitatea și să elimine orice aparență că aceasta le-ar putea afecta imparțialitatea în îndeplinirea îndatoririlor profesionale.

Art. 8: Magistrații nu se pot servi de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea funcțiilor pentru a-și exprima convingerile politice.

Art. 9: Participarea, în condițiile permise de lege, a magistraților la diverse comisii sau comitete pentru elaborarea proiectelor de legi, regulamente, tratate sau convenții internaționale sau în orice alt tip de comisii, precum și consultarea acestora cu privire la elaborarea unor proiecte nu trebuie să le afecteze independența și imparțialitatea ca acestea ar putea fi afectate.

 

Art. 10: Magistrații au îndatorirea de a contribui la garantarea supremației legii și a statului de drept, a drepturilor și libertății fundamentale ale cetățenilor.
În procesele penale, aceștia trebuie în mod deosebit să respecte prezumția de nevinovăție și să nu-și exprime opinia asupra vinovăției sau nevinovăției unei persoane decât în formele și prin mijloacele cerute de lege.
Magistrații nu pot refuza să soluționeze o cauză pe motiv ca legea nu prevede, este neîndestulătoare sau neclară.

Art. 11 :Atât în cursul procedurilor care se desfășoară înaintea lor, cât și în afara acestora, magistrații sunt datori să nu manifeste, în nici un mod, vreo prejudecată legată de rasa, sexul, religia, naționalitatea, statutul socio-economic și cultural al unei persoane.
Ei au îndatorirea de a proteja egalitatea cetățenilor în fața legii, asigurându-le un tratament juridic nediscriminatoriu, de a le respecta și apăra demnitatea, integritatea fizică și morală a tuturor persoanelor care participă în orice calitate, la procedurile judiciare. Nici un motiv nu poate justifica recurgerea la tratamente degradante sau umilitoare ori lezarea integrității fizice și a sănătății sau demnității persoanelor.

 

Art. 12: Magistrații sunt datori să aducă la cunoștința celor competenți să dispună cu privire la abținere, orice situații în care au sau ar putea exista aparența că ar avea vreun interes de orice natură.

Art. 13: Magistrații nu pot să dea consultații scrise sau verbal unor probleme litigioase chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanțe sau pachete decât acelea în cadrul cărora își exercita funcția, și nici să-și exprime public părerea asupra unor procese aflate în curs de desfășurare asupra unor litigii cu care a fost sesizat parchetul.
Magistraților le este permis să pledeze, în condițiile prevăzute de lege numai în cazurile lor personale, ale părinților, soțiilor și copiilor lor, precum și a persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar și în asemenea situații însă, le este îngrădit să se folosească de calitatea pe care o au pentru a influența soluția instanței de judecată sau a parchetului și trebuie să se ferească să creeze aparența că ar putea influența în orice fel soluția ce se va da.

 

Art. 14: Magistrații sunt chemați să-și îndeplinească cu competență și corectitudine îndatoririle profesionale ce le revin și să-și respecte obligațiile cu caracter administrativ stabilite prin legi, regulamente și ordine de serviciu.

Art. 15: Magistrații sunt datori să depună diligența necesară în vederea îndeplinirii cu celeritate, cu respectarea termenelor legale, iar în cazul în care legea nu prevede, înăuntrul unor termene rezonabile, a lucrărilor care le revin, conform repartizării.
În acest scop, sunt obligați să respecte programul de lucru și să nu se angajeze în activități a căror desfășurare ar afecta timpul pe care ar trebui să-l aloce îndeplinirii îndatoririlor profesionale și a celor de serviciu. În cazul în care ar apărea un asemenea risc, magistrații au datoria de a renunța la celelalte activități, pentru a nu prejudicia intereselor părților și imaginea justiției în societate.

Art. 16: Magistrații trebuie să impună ordine și decență în timpul soluționării cauzelor prin adoptarea unei atitudini demne , civilizate și imparțiale față de părți, avocați, martori, experți și celelalte persoane cu care intră în contact în calitatea lor.

Art. 17: Magistrații au obligația de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei, informațiile pe care le-au obținut în calitate de magistrați.
În cazul în care, potrivit legii, lucrările au un caracter confidențial, magistrații sunt obligați să păstreze materialele respective în incinta instanței sau parchetului și să nu permită consultarea lor decât în cadrul prevăzut de lege și regulament.

Art. 18: Magistrații sunt obligați să folosească sau să permită utilizarea resurselor și mijloacelor materiale care le sunt puse la dispoziție numai conform destinației lor, exclusiv în interesul instanței.
Ei au îndatorirea de a menține în bună stare mijloacele și dotările care le-au fost încredințate și de a le restitui în momentul în care li se solicită sau la încetarea activității.

Art. 19: Magistrații au îndatorirea de a se preocupa în permanență de actualizarea cunoștințelor profesionale și de menținere la un nivel corespunzător de competență profesională.
În acest scop, ei sunt obligați să efectueze, cel puțin o dată la 5 ani, stagii organizate de pregătire sau după caz, de perfecționare profesională, la Institutul Național al Magistraturii. La instituții de învățământ superior din țară sau din străinătate ori în cadrul formelor organizate de curțile de apel sau, după caz, de parchetele de pe lângă curțile de apel.
De asemenea, le revine îndatorirea ca prin eforturi individuale să-și aprofundeze continuu cunoștințele teoretice, să-și actualizeze informațiile în domeniul legislației naționale și a dreptului internațional, în special european.

Art. 20: În exercitarea funcțiilor de conducere în care sunt numiți, magistrații trebuie să se preocupe de organizarea activității personalului și de folosirea mijloacelor materiale cu maximum de eficiență, să manifeste inițiativă și spirit de responsabilitate. În luarea deciziilor, ei trebuie să acorde întotdeauna prioritate intereselor instanței, respectiv ale parchetului și bunei administrări a justiției.
Magistrații care îndeplinesc funcții de conducere au îndatorirea de a verifica orice informație primită în legătură cu neregulile în desfășurarea activității, de a lua masurile de competența lor, inclusiv cele de sancționare sau de a sesiza autoritățile ierarhic superioare, atunci când luarea măsurilor corespunzătoare depășește competența lor.
Atunci când formulează sau avizează propuneri de promovare, transferare sau numire a unor magistrați sau când avizează sau decid cu privire la angajarea personalului auxiliar, magistrații cu funcții de conducere sunt datori să examineze cu imparțialitate și obiectivitate criteriile legale referitoare la competența profesională și la calitățile morale ale candidaților.
Magistrații cu funcții de conducere nu pot folosi prerogativele pe care le au pentru a interveni, altfel decât le este permis prin lege, în desfășurarea proceselor în curs ori pentru a influența soluția dată.

 

Art. 21: Atât în exercitarea atribuțiilor profesionale cât și în afara acestora, magistrații sunt datori să se abțină de la orice acte sau fapte de natura să compromită demnitatea lor în funcție și în societate.
Magistrații trebuie să apere prestigiul puterii judecătorești printr-o comportare adecvată în relațiile cu justițiabilii, cu colegii, cu reprezentanții celorlalte organe ale statului, cu întregul corp social.

Art. 22: Magistraților nu le este îngăduit să pretindă sau să accepte să-și rezolve interesele personale, familiare, sau ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toți cetățenii, fiindu-le cu desăvârșire interzis să se folosească de calitatea lor de magistrați pentru a obține avantaje sau priorități în rezolvarea unor astfel de interese.
Magistraților nu le este permis să intervină pentru a influența în vreun fel deciziile, sau să accepte ca alții să o facă în interesul lor atunci când aspiră la promovare, transfer sau o desemnare de orice natură.

Art. 23: Relațiile magistraților cu colegii lor trebuie să fie corecte, bazate pe respect și bună credință, indiferent de funcția acestora. Magistrații nu își pot exprima părerea cu privire la probitatea profesională și morală a colegilor lor cu excepția în care aceasta afectează imaginea justiției, în acest caz putând să aducă această împrejurare la cunoștința persoanelor însărcinate cu atribuții de conducere și control din cadrul instanței sau al Ministerului Justiției, respectiv al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție.

Art. 24: Magistrații pot colabora la publicații de specialitate, precum și la acelea cu caracter literar, științific sau social, ori la emisiuni audiovizuale, numai dacă acestea nu au caracterul de acțiuni politice și numai dacă nu este afectată imaginea și interesul justiției, precum și încrederea publică în instituția judiciara. Informațiile referitoare la litigiile aflate pe rolul instanței ori parchetului, precum și orice informații cu privire la organizarea și desfășurarea activității magistraților desemnați de conducerea instanței sau parchetului și în condițiile stabilite prin Regulament.

Art. 25: Magistrații sunt liberi să formeze asociații profesionale sau alte organizații având ca scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregătirii profesionale și protejarea statutului lor, pot adera la asociații profesionale locale, naționale sau internaționale și pot participa la reuniunile acestora.
În nici una dintre aceste situații însă, magistrații nu trebuie să accepte responsabilități, nici să se angajeze în activități care ar putea afecta negativ desfășurarea activității profesionale sau care, prin natura, modul de finanțare ori modalitatea de acțiune ar putea, în orice formă, să impieteze asupra îndeplinirii cu corectitudine, imparțialitate și în termenele legale a îndatoririlor profesionale.

 

Art. 26: Magistrații nu pot cumula această calitate cu nici o alta funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior. Chiar în acest caz însă, magistraților le este interzisă desfășurarea oricăror activități din care ar obține avantaje de orice natură, ei sau rudele lor apropiate, dacă acestea le-ar afecta imparțialitatea sau ar putea aduce atingerea statului lor de magistrat ori ar putea crea aparența unei asemenea afectări a imparțialității.

Art. 27: Judecătorilor și procurorilor, le este interzisă exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activităților de comerț, precum și participarea la conducerea unor societăți comerciale sau civile ori a regiilor autonome. De asemenea, le este interzisă participarea la administrarea unor asemenea societăți sau regii autonome.

Art. 28: Magistraților le este interzis să solicite sau să accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alții, daruri sau promisiuni de daruri, favoruri sau împrumuturi, în exercitarea sau în vederea exercitării atribuțiilor profesionale.
În exercitarea sau în vederea exercitării profesiei, magistrații pot primi cărți juridice oferite de autorii sau editorii lor, invitații la activități cu caracter profesional, burse în aceleași condiții ca și ceilalți participanți.
Magistraților le este interzisă participarea directă sau prin persoane interpuse, la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiții pentru care nu este asigurată transparența fondurilor în condițiile legii.

Art. 29: Magistrații care doresc să părăsească corpul magistraților au obligația de a aduce imediat la cunoștința conducătorului instanței sau parchetului decizia lor, în vederea îndeplinirii formalităților necesare pentru eliberarea din funcție. Ei nu pot desfășura alte activități, incompatibile cu funcția de magistrat, până în îndeplinirea formalităților necesare pentru eliberarea din funcție.

Art. 30: Magistrații sunt datori să depună în condițiile și la termenele prevăzute de lege declarația de avere.

 

Art. 31: Magistrații procurori își desfășoară activitatea potrivit principiilor legalității, imparțialității și controlului ierarhic.
În exercitarea funcției lor, magistrații procurori trebuie să dea dovadă de imparțialitate, orientându-și întreaga activitate spre descoperirea adevărului.
Procurorii sunt obligați să administreze toate probele necesare descoperirii adevărului atât cele în favoarea acuzării cât și a apărării. Ei sunt obligați să asigure respectarea prezumției de nevinovăție a învinuiților și inculpaților.

Art. 32: Procurorii au îndatorirea de a îndeplini cu celeritate și corectitudine dispozițiile date, conform legii, de superiorii ierarhici.

Art. 33: Magistrații procurori sunt obligați să se abțină de a interveni în secretul deliberării și de a face aprecieri cu privire la hotărârile judecătorești, în afara celor cuprinse în motivarea căilor de atac exercitate în condițiile legi.

*
*
Atlas judiciar  • FAQ  • Contact
*
Contorizare vizite
eXTReMe Tracker
Curtea de Apel Pitești - site-ul oficial Tribunalul Argeș - site-ul oficial Judecătoria Pitești - site-ul oficial