Art. 1: Justiþia ocupã un loc esenþial în orice societate fundamentatã pe principiile statului de drept, iar magistraþilor le aparþine o putere ºi, corelativ, o responsabilitate cu totul specialã. În exercitarea acestora, în raporturile cu justiþiabilii, cu ceilalþi participanþi la activitatea de judecatã, cu societatea în ansamblul sãu, a cãrei încredere în independenþa ºi corectitudinea justiþiei este prioritarã, magistraþilor le revin drepturile recunoscute prin lege ºi obligaþii reglementate, de asemenea prin lege.

Art. 2: Rolul Codului deontologic este acela de a formula standarde de conduite magistratului pentru ca aceasta sã fie conformã cu onoarea ºi demnitatea profesiei sale.

Art. 3: Respectarea standardelor de conduitã prescrise de Codul deontologic este evaluatã de cãtre organele competente, potrivit legii, sã intervinã în desfãºurarea carierei profesionale a magistraþilor. Încãlcarea acestor reguli poate conduce la angajarea, potrivit legii a rãspunderii disciplinare numai în ultimã instanþã, atunci când gravitatea sa o impune.

Art. 4: Prezentul Cod este deopotrivã aplicabil tuturor magistraþilor, cu excepþia dispoziþiilor Capitolului VII, care se aplicã numai magistraþilor procurori.

Art. 5: Magistraþii sunt obligaþi sã apere independenþa justiþiei nu ca pe un privilegiu care le-ar aparþine, ci ca pe o garanþie pentru societate, fãrã de care aceasta nu ar putea exista ca o societate democraticã, organizatã pe principiul supremaþiei dreptului.
Ei trebuie sã-ºi exercite funcþia cu obiectivitate ºi imparþialitate, având ca unic temei legea ºi principiile generale ale dreptului, fãrã a da curs presiunilor ºi influentelor exterioare.
În desfãºurarea oricãrei activitãþi, magistraþii trebuie sã aibã un comportament care sã nu punã în nici un caz în pericol încrederea în independenþa lor.

Art. 6: Magistraþilor le este interzis sã facã parte din partide politice sau sã desfãºoare activitãþi publice cu caracter politic. Ei pot participa la reuniuni publice numai în mãsura în care nu îºi exprima în acest cadru convingeri politice.
Magistraþii nu pot milita pentru aderarea altor persoane la o formaþiune politicã, nu pot participa la colectarea fondurilor pentru formaþiunile politice ºi nu pot permite folosirea prestigiului sau a imaginii lor în astfel de scopuri.
Magistraþii nu pot sã acorde nici un fel de sprijin unui candidat la o funcþie publicã cu caracter politic.

Art. 7: Magistraþii trebuie sã utilizeze toate mijloacele aflate la îndemâna lor pentru ca participarea la viaþa activã politicã a rudelor lor apropiate sã nu le afecteze imparþialitatea ºi sã elimine orice aparenþã cã aceasta le-ar putea afecta imparþialitatea în îndeplinirea îndatoririlor profesionale.

Art. 8: Magistraþii nu se pot servi de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea funcþiilor pentru a-ºi exprima convingerile politice.

Art. 9: Participarea, în condiþiile permise de lege, a magistraþilor la diverse comisii sau comitete pentru elaborarea proiectelor de legi, regulamente, tratate sau convenþii internaþionale sau în orice alt tip de comisii, precum ºi consultarea acestora cu privire la elaborarea unor proiecte nu trebuie sã le afecteze independenþa ºi imparþialitatea ca acestea ar putea fi afectate.

Art. 10: Magistraþii au îndatorirea de a contribui la garantarea supremaþiei legii ºi a statului de drept, a drepturilor ºi libertãþii fundamentale ale cetãþenilor.
În procesele penale, aceºtia trebuie în mod deosebit sã respecte prezumþia de nevinovãþie ºi sã nu-ºi exprime opinia asupra vinovãþiei sau nevinovãþiei unei persoane decât în formele ºi prin mijloacele cerute de lege.
Magistraþii nu pot refuza sã soluþioneze o cauzã pe motiv ca legea nu prevede, este neîndestulãtoare sau neclarã.

Art. 11 :Atât în cursul procedurilor care se desfãºoarã înaintea lor, cât ºi în afara acestora, magistraþii sunt datori sã nu manifeste, în nici un mod, vreo prejudecatã legatã de rasa, sexul, religia, naþionalitatea, statutul socio-economic ºi cultural al unei persoane.
Ei au îndatorirea de a proteja egalitatea cetãþenilor în faþa legii, asigurându-le un tratament juridic nediscriminatoriu, de a le respecta ºi apãra demnitatea, integritatea fizicã ºi moralã a tuturor persoanelor care participã în orice calitate, la procedurile judiciare. Nici un motiv nu poate justifica recurgerea la tratamente degradante sau umilitoare ori lezarea integritãþii fizice ºi a sãnãtãþii sau demnitãþii persoanelor.

Art. 12: Magistraþii sunt datori sã aducã la cunoºtinþa celor competenþi sã dispunã cu privire la abþinere, orice situaþii în care au sau ar putea exista aparenþa cã ar avea vreun interes de orice naturã.

Art. 13: Magistraþii nu pot sã dea consultaþii scrise sau verbal unor probleme litigioase chiar dacã procesele respective sunt pe rolul altor instanþe sau pachete decât acelea în cadrul cãrora îºi exercita funcþia, ºi nici sã-ºi exprime public pãrerea asupra unor procese aflate în curs de desfãºurare asupra unor litigii cu care a fost sesizat parchetul.
Magistraþilor le este permis sã pledeze, în condiþiile prevãzute de lege numai în cazurile lor personale, ale pãrinþilor, soþiilor ºi copiilor lor, precum ºi a persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar ºi în asemenea situaþii însã, le este îngrãdit sã se foloseascã de calitatea pe care o au pentru a influenþa soluþia instanþei de judecatã sau a parchetului ºi trebuie sã se fereascã sã creeze aparenþa cã ar putea influenþa în orice fel soluþia ce se va da.

Art. 14: Magistraþii sunt chemaþi sã-ºi îndeplineascã cu competenþã ºi corectitudine îndatoririle profesionale ce le revin ºi sã-ºi respecte obligaþiile cu caracter administrativ stabilite prin legi, regulamente ºi ordine de serviciu.

Art. 15: Magistraþii sunt datori sã depunã diligenþa necesarã în vederea îndeplinirii cu celeritate, cu respectarea termenelor legale, iar în cazul în care legea nu prevede, înãuntrul unor termene rezonabile, a lucrãrilor care le revin, conform repartizãrii.
În acest scop, sunt obligaþi sã respecte programul de lucru ºi sã nu se angajeze în activitãþi a cãror desfãºurare ar afecta timpul pe care ar trebui sã-l aloce îndeplinirii îndatoririlor profesionale ºi a celor de serviciu. În cazul în care ar apãrea un asemenea risc, magistraþii au datoria de a renunþa la celelalte activitãþi, pentru a nu prejudicia intereselor pãrþilor ºi imaginea justiþiei în societate.

Art. 16: Magistraþii trebuie sã impunã ordine ºi decenþã în timpul soluþionãrii cauzelor prin adoptarea unei atitudini demne , civilizate ºi imparþiale faþã de pãrþi, avocaþi, martori, experþi ºi celelalte persoane cu care intrã în contact în calitatea lor.

Art. 17: Magistraþii au obligaþia de a nu dezvãlui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei, informaþiile pe care le-au obþinut în calitate de magistraþi.
În cazul în care, potrivit legii, lucrãrile au un caracter confidenþial, magistraþii sunt obligaþi sã pãstreze materialele respective în incinta instanþei sau parchetului ºi sã nu permitã consultarea lor decât în cadrul prevãzut de lege ºi regulament.

Art. 18: Magistraþii sunt obligaþi sã foloseascã sau sã permitã utilizarea resurselor ºi mijloacelor materiale care le sunt puse la dispoziþie numai conform destinaþiei lor, exclusiv în interesul instanþei.
Ei au îndatorirea de a menþine în bunã stare mijloacele ºi dotãrile care le-au fost încredinþate ºi de a le restitui în momentul în care li se solicitã sau la încetarea activitãþii.

Art. 19: Magistraþii au îndatorirea de a se preocupa în permanenþã de actualizarea cunoºtinþelor profesionale ºi de menþinere la un nivel corespunzãtor de competenþã profesionalã.
În acest scop, ei sunt obligaþi sã efectueze, cel puþin o datã la 5 ani, stagii organizate de pregãtire sau dupã caz, de perfecþionare profesionalã, la Institutul Naþional al Magistraturii. La instituþii de învãþãmânt superior din þarã sau din strãinãtate ori în cadrul formelor organizate de curþile de apel sau, dupã caz, de parchetele de pe lângã curþile de apel.
De asemenea, le revine îndatorirea ca prin eforturi individuale sã-ºi aprofundeze continuu cunoºtinþele teoretice, sã-ºi actualizeze informaþiile în domeniul legislaþiei naþionale ºi a dreptului internaþional, în special european.

Art. 20: În exercitarea funcþiilor de conducere în care sunt numiþi, magistraþii trebuie sã se preocupe de organizarea activitãþii personalului ºi de folosirea mijloacelor materiale cu maximum de eficienþã, sã manifeste iniþiativã ºi spirit de responsabilitate. În luarea deciziilor, ei trebuie sã acorde întotdeauna prioritate intereselor instanþei, respectiv ale parchetului ºi bunei administrãri a justiþiei.
Magistraþii care îndeplinesc funcþii de conducere au îndatorirea de a verifica orice informaþie primitã în legãturã cu neregulile în desfãºurarea activitãþii, de a lua masurile de competenþa lor, inclusiv cele de sancþionare sau de a sesiza autoritãþile ierarhic superioare, atunci când luarea mãsurilor corespunzãtoare depãºeºte competenþa lor.
Atunci când formuleazã sau avizeazã propuneri de promovare, transferare sau numire a unor magistraþi sau când avizeazã sau decid cu privire la angajarea personalului auxiliar, magistraþii cu funcþii de conducere sunt datori sã examineze cu imparþialitate ºi obiectivitate criteriile legale referitoare la competenþa profesionalã ºi la calitãþile morale ale candidaþilor.
Magistraþii cu funcþii de conducere nu pot folosi prerogativele pe care le au pentru a interveni, altfel decât le este permis prin lege, în desfãºurarea proceselor în curs ori pentru a influenþa soluþia datã.

Art. 21: Atât în exercitarea atribuþiilor profesionale cât ºi în afara acestora, magistraþii sunt datori sã se abþinã de la orice acte sau fapte de natura sã compromitã demnitatea lor în funcþie ºi în societate.
Magistraþii trebuie sã apere prestigiul puterii judecãtoreºti printr-o comportare adecvatã în relaþiile cu justiþiabilii, cu colegii, cu reprezentanþii celorlalte organe ale statului, cu întregul corp social.

Art. 22: Magistraþilor nu le este îngãduit sã pretindã sau sã accepte sã-ºi rezolve interesele personale, familiare, sau ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toþi cetãþenii, fiindu-le cu desãvârºire interzis sã se foloseascã de calitatea lor de magistraþi pentru a obþine avantaje sau prioritãþi în rezolvarea unor astfel de interese.
Magistraþilor nu le este permis sã intervinã pentru a influenþa în vreun fel deciziile, sau sã accepte ca alþii sã o facã în interesul lor atunci când aspirã la promovare, transfer sau o desemnare de orice naturã.

Art. 23: Relaþiile magistraþilor cu colegii lor trebuie sã fie corecte, bazate pe respect ºi bunã credinþã, indiferent de funcþia acestora. Magistraþii nu îºi pot exprima pãrerea cu privire la probitatea profesionalã ºi moralã a colegilor lor cu excepþia în care aceasta afecteazã imaginea justiþiei, în acest caz putând sã aducã aceastã împrejurare la cunoºtinþa persoanelor însãrcinate cu atribuþii de conducere ºi control din cadrul instanþei sau al Ministerului Justiþiei, respectiv al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie.

Art. 24: Magistraþii pot colabora la publicaþii de specialitate, precum ºi la acelea cu caracter literar, ºtiinþific sau social, ori la emisiuni audiovizuale, numai dacã acestea nu au caracterul de acþiuni politice ºi numai dacã nu este afectatã imaginea ºi interesul justiþiei, precum ºi încrederea publicã în instituþia judiciara. Informaþiile referitoare la litigiile aflate pe rolul instanþei ori parchetului, precum ºi orice informaþii cu privire la organizarea ºi desfãºurarea activitãþii magistraþilor desemnaþi de conducerea instanþei sau parchetului ºi în condiþiile stabilite prin Regulament.

Art. 25: Magistraþii sunt liberi sã formeze asociaþii profesionale sau alte organizaþii având ca scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregãtirii profesionale ºi protejarea statutului lor, pot adera la asociaþii profesionale locale, naþionale sau internaþionale ºi pot participa la reuniunile acestora.
În nici una dintre aceste situaþii însã, magistraþii nu trebuie sã accepte responsabilitãþi, nici sã se angajeze în activitãþi care ar putea afecta negativ desfãºurarea activitãþii profesionale sau care, prin natura, modul de finanþare ori modalitatea de acþiune ar putea, în orice formã, sã impieteze asupra îndeplinirii cu corectitudine, imparþialitate ºi în termenele legale a îndatoririlor profesionale.

Art. 26: Magistraþii nu pot cumula aceastã calitate cu nici o alta funcþie publicã sau privatã, cu excepþia funcþiilor didactice din învãþãmântul superior. Chiar în acest caz însã, magistraþilor le este interzisã desfãºurarea oricãror activitãþi din care ar obþine avantaje de orice naturã, ei sau rudele lor apropiate, dacã acestea le-ar afecta imparþialitatea sau ar putea aduce atingerea statului lor de magistrat ori ar putea crea aparenþa unei asemenea afectãri a imparþialitãþii.

Art. 27: Judecãtorilor ºi procurorilor, le este interzisã exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activitãþilor de comerþ, precum ºi participarea la conducerea unor societãþi comerciale sau civile ori a regiilor autonome. De asemenea, le este interzisã participarea la administrarea unor asemenea societãþi sau regii autonome.

Art. 28: Magistraþilor le este interzis sã solicite sau sã accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alþii, daruri sau promisiuni de daruri, favoruri sau împrumuturi, în exercitarea sau în vederea exercitãrii atribuþiilor profesionale.
În exercitarea sau în vederea exercitãrii profesiei, magistraþii pot primi cãrþi juridice oferite de autorii sau editorii lor, invitaþii la activitãþi cu caracter profesional, burse în aceleaºi condiþii ca ºi ceilalþi participanþi.
Magistraþilor le este interzisã participarea directã sau prin persoane interpuse, la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiþii pentru care nu este asiguratã transparenþa fondurilor în condiþiile legii.

Art. 29: Magistraþii care doresc sã pãrãseascã corpul magistraþilor au obligaþia de a aduce imediat la cunoºtinþa conducãtorului instanþei sau parchetului decizia lor, în vederea îndeplinirii formalitãþilor necesare pentru eliberarea din funcþie. Ei nu pot desfãºura alte activitãþi, incompatibile cu funcþia de magistrat, pânã în îndeplinirea formalitãþilor necesare pentru eliberarea din funcþie.

Art. 30: Magistraþii sunt datori sã depunã în condiþiile ºi la termenele prevãzute de lege declaraþia de avere.

Art. 31: Magistraþii procurori îºi desfãºoarã activitatea potrivit principiilor legalitãþii, imparþialitãþii ºi controlului ierarhic.
În exercitarea funcþiei lor, magistraþii procurori trebuie sã dea dovadã de imparþialitate, orientându-ºi întreaga activitate spre descoperirea adevãrului.
Procurorii sunt obligaþi sã administreze toate probele necesare descoperirii adevãrului atât cele în favoarea acuzãrii cât ºi a apãrãrii. Ei sunt obligaþi sã asigure respectarea prezumþiei de nevinovãþie a învinuiþilor ºi inculpaþilor.

Art. 32: Procurorii au îndatorirea de a îndeplini cu celeritate ºi corectitudine dispoziþiile date, conform legii, de superiorii ierarhici.

Art. 33: Magistraþii procurori sunt obligaþi sã se abþinã de a interveni în secretul deliberãrii ºi de a face aprecieri cu privire la hotãrârile judecãtoreºti, în afara celor cuprinse în motivarea cãilor de atac exercitate în condiþiile legi.